E cald. Caaaald. Te înmoaie soarele cand te bate în cap, simţi ca te faci mic şi abia ai forţă să te târăşti ... în general spre casă. Te-ai aştepta ca într-un metrou uşor (AKA tramvai 41) să se facă olecutza de curent şi să fie o atmosferă mai placută decât în vâlvătaia de afară. Asta dacă nu cumva ai surpriza, cum am avut eu azi, să gaseşti probabil singurul tramvai de pe pământ care merge vara cu caloriferele încinse (adică te lasa fără piele dacă le atingi). Mă aşez pe scaun şi simt dogoarea. Am zis ca s-a încins fierul de stat în soare, de pus frâne sau mai ştiu eu ce. Dar a sărit o femeie că s-a ars la picior. Era clar, căldura era pornită. În mod normal nu ai crede că un calorifer de tramvai poate să ardă aşa, după cum se prezintă ele iarna, când de obicei abia sunt dezmorţite. Bate un nene în geam la maniPULAnt şi-i zice ca ard caloriferele. Suntem nişte proşti. La el arată că nu ard. Nimic nu se întâmplă, roate se învârte, femeile îşi fac vânt din evantaie, eu ma topesc încetişor. Ce să mai merg la sală, două ture cu tramvaiul-saună şi sunt mai câştigat. Nici nu fac efort, nici nu mă costă, că am abonament, şi trece şi aproape de casă. Faptul ca sub mine s-ar lăţi o baltoacă slinoasă (deh, nu se evapora tot) pare un sacrificiu acceptabil. Asta e, mai greu ar fi să stau în hainele lipicioase atâta timp. Din păcate nu poţi face poze la căldură, aşa că nu am o dovadă.
PS Când am coborât din tramvai am văzut şi faţa prostului. Cerea pumni şi într-o zi frumoasă, darămite azi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu