Încurcate sunt căile Domnului! Pleci dimineaţa cu gând de chef şi ajungi la o înmormântare... Aşa mi s-a întâmplat mie. Sunt unele lucruri de care nu poţi scăpa, trebuie să te achiţi. Aşa a fost şi cazul ăsta. Aveam o datorie morală. Persoana fusese şeful meu când m-am angajat, în urmă cu 13 ani. Mi s-a părut normal să merg, chiar dacă nu mi-a convenit. Cui îi place să meargă la înmormântări?... Aşa e viaţa. Nu am lucrat împreună decât 3 ani, dar au fost importanţi, primii din cariera mea... Sunt departe de religie şi de toate obiceiurile astea, multe lucruri nu le cunosc, dar am fost destul de şocat de ce am văzut la a doua înmormântare la care am participat. În primul rând slujba ţinută de un popă îndesat, cu ''mâini de boxer'', după cum mi-a şoptit colegă atotştiutoare, a fost exagerat de lungă. Nu îmi dau seama dacă toate sunt aşa, dar părintele a ţinut ca după slujba interminabilă să mai dea nişte pilde, să ne mai explice el nouă că omul nu ia nimic cu el pe lumea ailaltă, că tot ce e material e ''deşertăciune'', ba chiar a spus că de fapt mortul ar trebui să fie îngropat gol, că aşa vine omul pe lume, aşa să şi plece etc etc. Am stat în picioare preţ de ''juma de lumânare'' şi înţepenisem, mă durea spatele de îmi venea să îl înjur pe popa ăla şi să îi trag şi un şut în dos. Nu ştiu cum de am nimerit, dar se pare că lumânarea mea a fost mai lungă, la alţii a ars de a ajuns la batistă... la mine mai erau câţiva centimetri. Popa a explicat şi de ce decedatul avea mâinile şi picioarele legate cu nişte faşe - pentru ca starea de ''rigor mortis'' a corpului să nu facă să aibă mâinile şi picioarele să înţepenească în poziţii nefireşti. După slujbă, apropiaţii şi-au luat rămas bun de la mort, care se afla într-un sicriu deschis, şi am fost îngrozit să văd că majoritatea pipăie pur şi simplu mortul când se roagă. Mi s-a părut un lucru ''păgân'', scârbos. Dar, deh, d-ale ortodoxiei, probabil... Alte lucruri nefireşti au fost când l-au dus la groapă. Atunci urmează câteva ''bolboroseli'' ale popii, timp în care toţi oamenii trebuie să se ţină între ei unul de altul, să existe un contact fizic. Înainte de a se pune capacul sicriului, popa varsă pe mort vin amestecat cu ulei. Habar n-am semnificaţia. Coşciugul a fost pus deasupra mormântului şi urma să fie coborât, moment în care am plecat, că mai aveam şi alte lucruri de făcut. Am trecut şi pe la locul unde se odihneşte Ilie Goga, într-un colţ al cimitirului Străuleşti II, şi am aprins o lumânare. Am fost stupefiat de numărul mare de gropi gata săpate pentru oamenii săraci sau poate chiar şi boschetari... moare lumea pe capete! Dumnezeu să vă odihnească în pace Constantin Ţintea şi Ilie Goga!
